Comuna Pietroşiţa se află în partea de nord a judeţului Dâmboviţa, pe valea râului Ialomiţa .
Asezata intr-o zona muntoasa cu imprejurimi de paduri de brad si fag brazdata de la nord la sud de Raul Ialomita altitudinea comunei este de 650 m deasupra nivelului mării, aşa cum se vede la punctul geodezic de la gara Pietroşiţa.Comuna are o suprafaţă de 3319 ha impreună cu satul Dealu-Frumos, sat ce aparţine de comuna Pietroşiţa. Primul sat aşezat de o parte şi de alta a Ialomiţei este Pietroşiţa pe stânga şi Adunaţi pe dreapta
Hrisovul din 1592, pastrat in Muzeul Satului, atesta documentar existenta localitatii. Documentele vorbesc de intemeieri trainice inca din timpul lui Alexandru cel Rau si Mihai Viteazul, dar cu siguranta ca ele vin din ceata si mai adanca a vremurilor de la dacii liberi, potrivit unei cetati existente pe varful Cumpana-Ciocarlaului.
Diaconul Coresii, cu tiparnitele in desagi a trecut prin Pietrosita in drumul sau spre Brasov, Sibiu, Orastie, prin Strunga pentru a ajunge la Bran, Pietrosita fiind vama catre Ardeal.
Valea Ialomitei in sectorul montan atrage in primul rand prin peisajele sale unice, prin locurile salbatice(printre putinele ramase) pe care le prezinta, locuri care parca nu au fost afectate de trecerea erelor si de actiunea nociva a oamneilor. Cheile pe care si le formeaza(Ursilor,Pesterii, Coteanu, Tatarului,zanoagei, Orzei) ofera peisaje splendide si ar trebui sa le admiram in toata splendoarea lor. Recunoscuta inca din anii 1936 ca statiune balneoclimaterica, Pietrosita ofera un peisaj unic in felul in felul sau si un aer ozonat recomandat de medici pentru afectiuni ale creierului, ale aparatului locomotor si respirator. Avand o clima mai blanda decat Sinaia, de-a lungul vremurilor multi turisti si oameni cu diverse afectiuni au frecventat Pietrosita.
Pasunile si fanatele din hotarele comunei ocupa jumatate din suprafata agricola a comunei si favorizeaza cresterea vitelor. Cealalta jumatate este plantata cu pomi roditori: pruni, meri, peri, in cea mai mare parte si ciresi, visini si piersici. Fiind aproape de munte, deseori primavara florile pomilor sunt distruse de cate o zapada tarzie sau inghetul, care, deseori, vine si in luna mai.
Alternanta si varietatea formelor de relief de pe cuprinsul bazinului superior al Ialomitei este una extraordinara, dar putin cunoscuta de turisti.
