Dacă un copil român ajunge pe mîna autorităţilor italiene, lupta pentru recuperarea lui e un lung coşmar. Viaţa părinţilor ai căror copii au fost luaţi de Tribunalul pentru minori ajunge să se învîrtă doar între avocaţi, psihologi şi asistente sociale. Sub ochii lor, copiii sînt daţi în grija asistenţilor sociali, apoi încredinţaţi unor familii. Următorul pas e decăderea din drepturi a părinţilor, moment în care copiii sînt daţi în adopţie.Centrele de primire din Italia sînt însă pline şi de copii români găsiţi neînsoţiţi în Italia. Unii furau, alţii cerşeau, alţii rătăceau pur şi simplu. Şansele ca aceştia să poată fi repatriaţi cresc o dată cu vîrsta lor. Consulatul României de la Milano a făcut cerere pentru repatrierea a 112 minori. Au fost trimişi în ţară doar 10, toţi cu vîrste apropiate de 18 ani sau cu probleme. Numărul total al copiilor români neînsoţiţi aflaţi în grija serviciilor sociale din Italia este însă greu de determinat. "Nu toate serviciile sociale ne anunţă cînd iau copii români în îngrijirea lor. Poliţia ne anunţă cînd îi găseşte. Însă serviciile sociale au puterea de a lua copiii de pe stradă, fără acordul poliţiei, atunci cînd îi găsesc", spune Tiberiu Dinu, consulul României la Milano. Italia amînă de patru ani semnarea unui acord de repatriere a minorilor români.
