Nouă copii din satul Țipău, judeţul Vrancea, bat zilnic munţii pentru a ajunge la singura şcoală din comuna Spulber. Treziţi cu noaptea în cap, puştii de până la 15 ani înfruntă noroaiele, nămeţii sau furtunile pentru a avea acces la educaţie.
Copiii sunt înarmaţi cu bâte ca să se apere de animalele sălbatice sau de dulăii de la stâni. Chiar dacă nu au ceasuri la mână, pentru a nu străbate singuri pustietăţile nu întârzie niciodată la întâlnirile de pe coline cu ceilalţi colegi. Zece kilometri. Atât au de străbătut ţâncii, în condiţii greu de imaginat. Nicuşor Chiriac, de 14 ani, e primul care iese pe poartă, la şase dimineaţa, pentru că locuieşte în “capul satului”.
Abia după un kilometru îl întâlneşte pe vecinul lui, Ionuţ, un băieţel de doar 11 ani. Împreună îşi continuă drumul spre şcoală. Peripeţiile nu au lipsit din viaţa puştilor: “Până acum am văzut şi urşi, şi lupi în drumul nostru spre şcoală. Am avut noroc că erau vecini de-ai noştri prin preajmă”, povesteşte Ioana. Când te uiţi la ei cum frământă noroiul sub picioare, parcă nu-ţi vine să crezi că au puţin peste zece ani. Ajunşi la şcoală, copiii munţilor se gândesc deja la drumul lung de întoarcere.
