Hristos a inviat! - urarea pe care o spunem familiei, prietenilor, iubitilor, colegilor, verbal sau prin sms, dupa cel putin o saptamana de pregatiri si stat la cozi in magazine.
Dupa cel putin o luna de munca mai mult sau mai putin asidua la serviciu, dupa cearta de ieri cu vecinul de bloc si dupa reprosurile facute de consoarta ca ai uitat sa iei si usturoi de la piata.
Dupa un an in care ai incercat sa ai un copil sau in care ai fost alaturi de o persoana draga care are o problema grava de sanatate sau dupa un an in care fiecare zi a fost o "luna" de miere si in care ai ramas indragostit pana peste cap de aceeasi persoana.
Cunosc oameni care spun plini de bucurie si incredere aceasta urare, altii care au invatat ca "asa trebuie", dar si unii pentru care este o adevarata povara sa se salute si sa iasa din anonimat altfel decat cu zilnicul "'neata".
De increderea cu care rostim "Hristos a inviat!", de linistea cu care asteptam raspunsul, "Adevarat a inviat!", este responsabil comportamentul nostru de zi de zi. Ceea ce faci in fiecare minut, inainte si dupa noaptea sfanta a Invierii, conteaza cel mai mult in pregatirea noastra pentru a primi lumina.
Atunci cand importante sunt doar pregatirile, doar cat de mare este suma de bani cheltuita pentru bucate sau atunci cand nu gasesti timp pentru a te gandi la Invierea Domnului, sau pur si simplu nu-ti pasa, nu te poti astepta sa simti altceva decat frustrarea ca, in fata bisericii, n-ai prins un loc mai bun sau ca ai fost calcat pe picioare.
De multe ori, alegem curatarea fizica, tinem post, dar uitam de ce ar trebui sa facem ca sa ne gasim linistea sufleteasca. Uitam ca trupul nu este decat un ambalaj pentru tot ceea ce reprezentam noi, in interior.
Stiu ca este greu de facut, poate ca pentru unii pare imposibil, dar ce ar fi sa incercam sa nu mai fim atat de grabiti si materialisti. Sa uitam, macar pentru cateva ore, ca banii s-au inventat vreodata, ca grijile si problemele exista.
Sa incercam sa uitam de toti norii negri ce ne intuneca cerul, locul unde, atunci cand suntem copii, invatam ca s-ar afla Divinitatea. Hai sa ne aducem aminte ce inseamna credinta, ce inseamna traditiile si obiceiurile, sa ne aducem aminte ce inseamna cu adevarat Pastele.
Hai sa vopsim ouale rosii si nu in alte culori, pentru ca ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Hai sa cantam Invierea lui Iisus si sa anuntam ca "Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand".
Daca uitam de noi si intram in abstract, poate constientizam ca Iisus a nimicit moartea si a adus la lumina viata si nemurirea. Pastele inseamna lumina, inseamna trecere (evreiescu pesach) spre dezrobirea sufletului.
Pastele inseamna si reinvierea intr-un trup nou, fara pacate, inseamna un nou inceput. Iisus moare si invie pentru pacatele omenirii, pentru pacatele mele si ale tale. Cati dintre noi mai suntem in stare sa apreciem un asemenea sacrificiu? Cati ne mai amintim asta cand ne asezam in jurul mesei pline de bucate?
In semn de multumire, am putea incerca sa fim mai buni, mai sinceri, atat cu noi, cat si cu ceilalti, putem sa incepem sa ne gandim la cel de langa noi, putem sa incercam sa ignoram rautatile ce ne vin in gand, putem chiar sa facem si fapte bune. Totul tine de noi.
Suntem capabili de dragoste, suntem capabili de blandete, putem sa furam zambete adevarate de pe fetele oamenilor, suntem capabili sa ii ajutam, putem, de fapt, tot ce ne punem in cap. Conteaza doar sa vrem sa facem toate astea.
Indiferent cati bani am avea, indiferent prin cate locuri am ajunge, prin cate tari am umbla, indiferent daca ne-am plimba permament cu avionul in speranta ca problemele vor ramane undeva jos, la un moment dat totul dispare si ramanem singuri cu noi.
Ne place ce vedem? Daca nu, hai sa schimbam ceva. Ce-i drept, o oaie neagra nu schimba culoarea intregii turme. Ce poate insa sa faca o oaie neagra este sa dea si o alta perspectiva, sa dea un exemplu ce poate fi urmat. Lumea in care traim azi este rezultatul nostru, al celor de azi, al celor de ieri. Putem sa avem maine mai multe sperante decat azi, daca le ajutam un pic sa zboare.
Invierea Domnului este de fiecare data un bun inceput. Putem sa incepem sa devenim oameni, mai buni cu noi si mai buni cu ceilalti, inca de acum.
Paste fericit! Hristos a inviat!
Dupa cel putin o luna de munca mai mult sau mai putin asidua la serviciu, dupa cearta de ieri cu vecinul de bloc si dupa reprosurile facute de consoarta ca ai uitat sa iei si usturoi de la piata.
Dupa un an in care ai incercat sa ai un copil sau in care ai fost alaturi de o persoana draga care are o problema grava de sanatate sau dupa un an in care fiecare zi a fost o "luna" de miere si in care ai ramas indragostit pana peste cap de aceeasi persoana.
Cunosc oameni care spun plini de bucurie si incredere aceasta urare, altii care au invatat ca "asa trebuie", dar si unii pentru care este o adevarata povara sa se salute si sa iasa din anonimat altfel decat cu zilnicul "'neata".
De increderea cu care rostim "Hristos a inviat!", de linistea cu care asteptam raspunsul, "Adevarat a inviat!", este responsabil comportamentul nostru de zi de zi. Ceea ce faci in fiecare minut, inainte si dupa noaptea sfanta a Invierii, conteaza cel mai mult in pregatirea noastra pentru a primi lumina.
Atunci cand importante sunt doar pregatirile, doar cat de mare este suma de bani cheltuita pentru bucate sau atunci cand nu gasesti timp pentru a te gandi la Invierea Domnului, sau pur si simplu nu-ti pasa, nu te poti astepta sa simti altceva decat frustrarea ca, in fata bisericii, n-ai prins un loc mai bun sau ca ai fost calcat pe picioare.
De multe ori, alegem curatarea fizica, tinem post, dar uitam de ce ar trebui sa facem ca sa ne gasim linistea sufleteasca. Uitam ca trupul nu este decat un ambalaj pentru tot ceea ce reprezentam noi, in interior.
Stiu ca este greu de facut, poate ca pentru unii pare imposibil, dar ce ar fi sa incercam sa nu mai fim atat de grabiti si materialisti. Sa uitam, macar pentru cateva ore, ca banii s-au inventat vreodata, ca grijile si problemele exista.
Sa incercam sa uitam de toti norii negri ce ne intuneca cerul, locul unde, atunci cand suntem copii, invatam ca s-ar afla Divinitatea. Hai sa ne aducem aminte ce inseamna credinta, ce inseamna traditiile si obiceiurile, sa ne aducem aminte ce inseamna cu adevarat Pastele.
Hai sa vopsim ouale rosii si nu in alte culori, pentru ca ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Hai sa cantam Invierea lui Iisus si sa anuntam ca "Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand".
Daca uitam de noi si intram in abstract, poate constientizam ca Iisus a nimicit moartea si a adus la lumina viata si nemurirea. Pastele inseamna lumina, inseamna trecere (evreiescu pesach) spre dezrobirea sufletului.
Pastele inseamna si reinvierea intr-un trup nou, fara pacate, inseamna un nou inceput. Iisus moare si invie pentru pacatele omenirii, pentru pacatele mele si ale tale. Cati dintre noi mai suntem in stare sa apreciem un asemenea sacrificiu? Cati ne mai amintim asta cand ne asezam in jurul mesei pline de bucate?
In semn de multumire, am putea incerca sa fim mai buni, mai sinceri, atat cu noi, cat si cu ceilalti, putem sa incepem sa ne gandim la cel de langa noi, putem sa incercam sa ignoram rautatile ce ne vin in gand, putem chiar sa facem si fapte bune. Totul tine de noi.
Suntem capabili de dragoste, suntem capabili de blandete, putem sa furam zambete adevarate de pe fetele oamenilor, suntem capabili sa ii ajutam, putem, de fapt, tot ce ne punem in cap. Conteaza doar sa vrem sa facem toate astea.
Indiferent cati bani am avea, indiferent prin cate locuri am ajunge, prin cate tari am umbla, indiferent daca ne-am plimba permament cu avionul in speranta ca problemele vor ramane undeva jos, la un moment dat totul dispare si ramanem singuri cu noi.
Ne place ce vedem? Daca nu, hai sa schimbam ceva. Ce-i drept, o oaie neagra nu schimba culoarea intregii turme. Ce poate insa sa faca o oaie neagra este sa dea si o alta perspectiva, sa dea un exemplu ce poate fi urmat. Lumea in care traim azi este rezultatul nostru, al celor de azi, al celor de ieri. Putem sa avem maine mai multe sperante decat azi, daca le ajutam un pic sa zboare.
Invierea Domnului este de fiecare data un bun inceput. Putem sa incepem sa devenim oameni, mai buni cu noi si mai buni cu ceilalti, inca de acum.
Paste fericit! Hristos a inviat!
