Teza de doctorat a unei românce, un parteneriat între Universitatea Jaume I din Castellon şi Universitatea din Angers, Franţa, explică faptul că românii din Castellon nu iau deloc în calcul întoarcerea în ţară, în ciuda crizei economice accentuate din Spania.
În viitorul familiilor de români din Castellon, chestiunea întoarcerii definitive în ţară este aproape inimaginabilă, deşi într-un context european favorabil circulaţiilor migratorii multe posibilităţi rămân deschise. Aceasta este una din principalele concluzii ale unui studiu realizat de o româncă, Elena Ramona Bucur, în teza sa de doctorat "Reţele migratorii române în Spania. Strategii şi teritorii de viaţă în Castellon", care este prima de acest gen, în parteneriat între Universitatea Jaume I, din Castellon şi Universitatea din Angers (Franţa), scrie Las Provincias.
După o muncă de cercetare care a durat trei ani, dat fiind că pentru a capta complexitatea realităţii migratorii a fost indispensabil contactul direct cu imigranţii, Elena Bucur afirmă următoarele: "Conexiunea existentă între aceste familii, prin intermediul legăturilor active şi a noilor tehnologii, demitifică clasica concepţie despre mişcarea migratorie". În plus, studiul susţine că chiar dacă unii români se întorc în ţară, după o vreme revin în Spania.
Actuala criză economică, ce afectează Spania şi, în special, provincia Castellon - unde sectorul imobiliar a fost printre cele mai puternice din Spania -, a avut consecinţe nefaste asupra muncitorilor români deşi, în această conjunctură, familiile au căutat încontinuu diferite soluţii pentru supravieţuire dar tot nu au luat în calcul întoarcerea în ţara de origine.
Rolurile în familii s-au inversat: femeile sunt cele care întreţin familia acum
În aceste noi strategii de supravieţuire, pe de altă parte, rolul femeilor, munca intensivă şi spiritul lor întreprinzător au fost determinante. De altfel, se afirmă că există o redistribuţie a rolurilor în familiile de români, dat fiind că bărbaţii, care înainte munceau în construcţii, acum sunt şomeri sau fără venit şi femeile sunt cele care "ţin casa în spate".
Teza româncei pune pe seama dezvoltării de adevărate reţele religioase, familiale şi de prietenie create în zona de "adopţie" pentru a explica creşterea continuă a fluxurilor dintre România şi Spania, care au dus la înregistrarea de cifre surprinzătoare în Castellon, unde 10% din populaţie este alcătuită din români.
Una din particularităţile subliniate de studiul de cercetare este că imigranţii români sunt la zi cu dezbaterile politice europene, fiind interesaţi îndeosebi de evoluţia juridică a statutului lucrătorilor români din Spania.
